NEVRALGIE CERVICO-BRAHIALĂ

1 View

Nevralgia cervico-brahială reprezintă un sindrom complex, caracterizat prin dureri cervicale sau parestezii iradiate pe membrul superior, interesând cel puțin o rădăcină nervoasă cervicală. Aceasta poate apărea fi ca efect al unei modificări structurale și/sau cauzată în mod mecanic.

Structural sau atunci apare compresia radiculară (a rădăcinii nervoase cervicale) în canalul spinal sau foraminele laterale, prin hernierea discului intervertebral, degenerare discală, prezența vreunui osteofit/i orientat spre posterior/lateral, formațiuni tumorale, abces etc.

Mecanic simptomele apar în urma unei effect mecanic: acțiune prin care se îngustează foraminele laterale, tensionează musculature cervicală, posturi vicioase etc.

Simptome şi evoluţie

Debutul nevralgiei poate fi acut (durere și disfuncție localizată și la nivelul membrului superior afectat, din prim moment al apariției), subacute (limitare parțială a funcției) sau insidious (apare lent de la ușor discomfort și crește exponential pe măsură ce înaintează în timp și activități).

Durerea este localizată latero-cervical, spre membrul superior afectat, sau pe linia mediană şi comportă mai multe aspecte: poate avea o intensitate constantă, fiind permanentă, cu iradiere în umăr, membrul superior, cot, până în degete, conform dermatomului sau sclerotomului respective (traiectul terminaţiilor nervoase); poate fi inconstantă ca intensitate, evoluând uneori în pusee paroxistice de mare intensitat; poate fi accentuată nocturne

Sindromul radicular explică iradierea durerii pe traiectul nervului şi evoluează în trei stadii:
Stadiul iritativ, caracterizat prin cervicalgia

Stadiul compresiv: dureri însoţite de parestezii şi abolirea sau diminuarea reflexelor osteo-tendinoase. Paresteziile urmează topografia dermatomalӑ, astfel putând fi identificat în multe cazuri, discul intervertebral cervical afectat.
Stadiul paretic: sunt prezente toate simptomele de mai sus, asociind deficit motor (senzaţie de slăbiciune/ oboseală musculară prin scăderea forţei musculare, hipotrofie şi hipotonie la nivelul grupelor musculare inervate de rădăcina nervoasă afectată). Deficitul motor poate fi localizat la mâna, antebraţ, foarte rar la braţ.

Examenul clinic poate evidenţia modificări de statică a coloanei cervicale (scolioză, anumite posturi antalgice precum înclinarea capului spre umărul dureros, proiecţia anterioară a capului) şi modificări în dinamică (limitarea mobilităţii coloanei cervicale).

Contracturile sunt un mecanism reflex, de apărare la durere şi se localizează latero-cervical, superior de omoplat (pe muşchiul trapez) şi paravertebral toracal superior.
NCB se poate asocia mai rar cu mielopatie, situaţie în care apar semne neurologice ce se pot extinde şi la nivelul membrelor inferioare. O altă posibilă asociere este cu tulburările vasculare, datorate compresiei arterei vertebrale, ce se manifestă prin fenomene de ischemie cerebrală acută, la mişcări bruşte de rotaţie/extensie a coloanei cervicale.

Evoluţia NCB se poate întinde pe durata a 5-6 luni, după primele 4 săptămâni (faza acută), simptomele fiind parţial atenuate, trecând în stadiul subacut în următoarele 2-3 luni. Deşi evoluţia este trenantă, pot surveni şi scurte perioade de remisiune spontană a durerilor.
Diagnosticul pozitiv se bazează pe simptomatologie (cervicalgia iradiată, paresteziile, deficitul motor, testul de elongaţie radiculară pozitiv) şi pe investigaţiile imagistice (radiografii, rezonanţă magneticǎ nucleară, tomografia computerizată, mielografia).
            Examenul radiologic evidenţiază modificări de tip degenerativ, ce pot fi implicate în pensarea/stenozarea unuia sau a mai multor spaţii intervertebrale cervicale. RMN-ul şi CT-ul oferă informaţii precise asupra sediului afectării disco-radiculare, rădăcinii nervoase cervicale şi măduvei spinării de la acel nivel.

O altă formă de investigație prin ultrasonografie a modificărilor structurale (de diametru a nervului în sine). Porțiunile de partea afectata, cel mai probabil datorită iritării și ulterior efectului inflamator, sunt evidend mai mari. Informațiile primate pot contribui la tabloul clinic mai complet și complet la patologiei în cauză.

Pentru investigarea conducerii nervoase se pot folosi investigații de tip EMG (electromiografie) dar studii recente ne arată diferite combinate dintre investigații cu ajutorul ultrasunetelor ce pot dirija inserția acului pentru o precizie anatomică mai bună.

Analizele de laborator sunt utile pentru diagnosticul diferenţial al nevralgiei cervico-brahiale, în anumite situaţii când acesta este mai dificil de efectuat.

Diagnosticul diferenţial se face cu afecţiunile care mimează durerea iradiată pe membrul superior: sindromul umăr-mână, periartrita scapulo-humerală, sindromul de tunel carpian, epicondilita, neoplasmul de sân, leuconevraxita, spondilodiscita, tumori intramedulare, metastaze, sindromul de coastă cervicală, sd. Pancoast-Tobias (cu afectarea rădăcinii C8-T1).

Kinetoterapie

Datorită simptomelor prima mare problemă este mișcare, sau mai bine spus, lipsa acesteia. În urma durerii, pacienții se confruntă cu mecanismele adaptative motorii care vor creea de cele mai multe ori probleme de natură vicioasă, și unele dintre acestea vor ajunge să chiar susțină sau să cronicizeze câteva din atitudinile adaptative.

Astfel resursele pacientului scad după o perioadă în care nu poate funcționa la parametrii pre-traumatici/degenerative, ajungând la decompensare. Până aceste resurse nu sunt restabilite iar adaptările nu sunt eficientizate, pacientul va persista în disfuncție.

Într-un experiment recent s-a încercat ridicare nivelului de control, componentă a nivelului de fitness, precum și gestionarea activităților și eficientizarea mișcărilor implicate în cadrul acestora iar rezultatele au fost destul de promițătoare.

No comments

OPEN HOURS

  • Luni - Vineri 9:00-20:00
  • SămbătăÎnchis
  • Duminică Închis

INSTAGRAM

NEWSLETTER